![\"\"](\"https:\/\/www.dassibiu.ro\/dasstore\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/DAS-Editura-thin-lines-300x144.png\")
<\/h1>\n<\/h1>\nde Prof. Dr. Mihai POSADA<\/em><\/p>\n Fe\u021bele tetralogiei concepute \u0219i realizate de conf. univ. Anca S\u00eerghie de la Sibiu, str\u0103nepoata dup\u0103 mam\u0103 a memorandistului Nicolae Cristea originar din Ocna Sibiului, localitatea de ba\u0219tin\u0103 a \u00eentregii familii (\u00eempreun\u0103 cu \u021aara F\u0103g\u0103ra\u0219ului, dup\u0103 tat\u0103) sunt, \u00een ordine cronologic\u0103, urm\u0103toarele:<\/p>\n Se cuvine men\u021bionat faptul c\u0103 un imbold hot\u0103r\u00e2tor \u00een pornirea acestui act de restituire a operei r\u0103mase de la publicistul memorandist, ajuns acum la al patrulea volum, autoarea l-a primit de la distinsul cercet\u0103tor \u0219i iubitor al etnoculturii rom\u00e2nilor, profesorul Mircea M\u00e2ciu, \/pe atunci directorul Editurii \u0218tiin\u021bifice \u0219i Enciclopedice din Bucure\u0219ti, cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd acesta i-a trezit interesul, ca urma\u0219\u0103 a lui Nicolae Cristea \u0219i legatar testamentar neoficial, dar merituos \u00eentru reconsiderarea efortului depus de patriotul \u00eenainta\u0219 al Anc\u0103i S\u00eerghie, ai c\u0103rei bunici \u00eei povesteau de \u201eunche\u0219ul\u201d care se n\u0103scuse \u0219i copil\u0103rise \u00een imediata lor vecin\u0103tate, cas\u0103 de pe str. Mihai Viteazul din Ocna Sibiului.<\/p>\n N\u0103scut la 14 octombrie 1834, \u00een Ocna Sibiului, decedat la 7 februarie 1902, la Sibiu, Nicolae Cristea a fost un preot, profesor, om politic \u0219i ziarist rom\u00e2n. \u0218i-a \u00eenceput formarea cu studii gimnaziale \u0219i apoi teologice, \u00eentre 1857 \u0219i 1859, la Sibiu. \u00centre anii 1959-1861, va func\u021biona la Sibiu \u00een cadrul Consistoriului ortodox. Datorit\u0103 sus\u021binerii financiare a Mitropolitului Andrei \u0218aguna, a urmat studii de specializare \u00een istorie \u0219i economie politic\u0103, \u00eentre 1861 \u0219i 1863, la Universitatea din Leipzig. Cariera sa va fi legat\u0103 de Academia Andreian\u0103, iar apropierea de Mitropolitul \u0218aguna \u00eel va ajuta \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103: profesor al Institutului teologic-pedagogic, \u00eentre anii 1863-1865 \u0219i 1870-1873; devine preot la 1870; este mai apoi hirotesit protopop, consilier arhiepiscopesc, \u00een perioada 1873-1902. Activitatea pastoral\u0103 \u0219i administrativ\u0103 \u00een cadrul Bisericii se \u00eemplete\u0219te cu aceea de redactor al ziarului \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d \u00eentre anii 1865-1883, perioad\u0103 c\u00e2nd acel ziar care ast\u0103zi este socotit cel mai longeviv din \u00eentreaga pres\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a cunoscut un reviriment economic \u0219i de con\u021binut. Mihai Eminescu, mai t\u00e2n\u0103rul jurnalist, nu ezit\u0103 s\u0103 aprecieze c\u0103 \u00een acei ani \u201eTelegraful rom\u00e2n\u201d se remarca drept \u201ecea mai modern\u0103 publica\u021bie de peste Carpa\u021bi\u201d. \u00cen 1884 se num\u0103r\u0103 \u00eentre ctitorii ziarului \u201eTribuna\u201d, av\u00e2nd un aport \u00een aducerea scriitorului Ioan Slavici la conducerea lui. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale, av\u00e2nd o bogat\u0103 experien\u021b\u0103 de ziarist, a urm\u0103rit num\u0103r de num\u0103r evolu\u021bia ziarului \u201eTribuna\u201d, nota\u021biile sale din Jurnalul r\u0103mas de la el fiind edificatoare pentru exigen\u021ba sa stilistic\u0103 \u0219i pentru interesul s\u0103u larg pentru publica\u021biile din \u00eentregul Imperiu austro-ungar.<\/p>\n Nicolae Cristea a fost un bun organizator social, ca fondator \u0219i cel dint\u00e2i pre\u0219edinte al \u201eReuniunii sodalilor rom\u00e2ni\u201d, \u00eentre anii 1867-1897. Modelul acestei asocia\u021bii a ucenicilor (=sodali) de meseria\u0219i rom\u00e2ni de la Sibiu a fost urmat \u00een diferite localit\u0103\u021bi ale Transilvaniei, unde prin chiar chemarea lansat\u0103 de Mitropolitul Andrei \u0218aguna \u201eLa meserii, turm\u0103 iubit\u0103, la meserii!\u201d se constituia p\u0103tura de mijloc a societ\u0103\u021bii, cea mai puternic\u0103 economic dintre toate, adev\u0103rat\u0103 locomotiv\u0103 pentru comunitatea rom\u00e2nilor din a II-a jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. Devine membru \u00een Comitetul executiv al Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n din Transilvania, p\u00e2n\u0103 \u00een 1895; va fi condamnat \u00een Procesul Memorandului de la Cluj, \u00een mai 1894, la opt luni \u00eenchisoare, pe care le va isp\u0103\u0219i la Vacs, \u00eentre 1894 \u0219i1895. A\u0219a cum g\u0103sim \u00een Dic\u021bionarul teologilor rom\u00e2ni[1]<\/strong><\/sup><\/a><\/em>, Nicolae Cristea este autor al lucr\u0103rilor: Despre sim\u0163ieminte. Prelegere public\u0103<\/em>, Sibiu, 1871, 22 p.; La \u0163int\u0103. Medita\u021biune politic\u0103<\/em>, Sibiu, 1895, IV + 73 p.; Din trecut, pentru viitor. Repriviri politice recente<\/em> (articole politice), Sibiu, 1899, 107 p.; iar Jurnalul<\/em> s\u0103u (pe anii 1895-1901) s-ar afla \u00een curs de editare, sub \u00eengrijirea prof. Keith Hitchins de la Universitatea Illinois, S.U.A. \u00cen realitate, el a fost publicat de Anca S\u00eerghie \u00eentr-o edi\u021bie critic\u0103, av\u00e2nd 147 note bibliografice l\u0103muritoare, cum am men\u021bionat deja.<\/p>\n Definitorii pentru con\u021binutul acestui al patrulea volum, intitulat Publicistic\u0103<\/em>, dar mai ales pentru cunoa\u0219terea portretului sufletesc \u0219i de caracter al patriotului rom\u00e2n ardelean activ \u00een veacul al XIX-lea, sunt ascultarea \u0219i asumarea \u00eendemnului dat lui ca om politic de c\u0103tre Mitropolitul s\u0103u, anume de a nu face politica \u201epasivit\u0103\u021bei\u201d (absen\u021bei din activitatea Parlamentului), ci dimpotriv\u0103, de a intra cu hot\u0103r\u00e2re pe calea afirm\u0103rii adev\u0103rului \u0219i a solicit\u0103rii \u00een forul legislativ a drepturilor politico-na\u021bionale \u0219i implicit sociale de care poporul rom\u00e2nilor ardeleni ducea lips\u0103. Lupta deschis\u0103, rostirea rom\u00e2neasc\u0103 a lipsurilor \u0219i nevoilor unui popor \u00eempilat, activitatea publicistic\u0103 tot mai acerb\u0103 pentru egalitate social\u0103, cultural\u0103, politic\u0103 \u2013 prin for\u021ba cuv\u00e2ntului scris \u0219i tip\u0103rit \u00een sute de articole \u00een paginile publica\u021biei ce ap\u0103rea la Sibiu, \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d, al c\u0103rui \u201eredactor respundatoriu\u201d a fost timp de 18 ani, c\u00e2nd toate editorialele au fost semnate de el. Obiectul acestui volum \u00eel constituie o selec\u021bie a acestor articole definitorii pentru credin\u021ba sa \u00een dreptatea cauzei pe care a slujit-o p\u00e2n\u0103 la moarte Nicolae Cristea, cu at\u00e2tea jertfe \u0219i sacrificii personale \u0219i familiale. Vizionarismul credin\u021bei sale \u0219i al colegilor de genera\u021bie dispu\u0219i la fapte eroice\u00a0 \u0219i-a v\u0103dit tr\u0103inicia t\u00e2rziu, dup\u0103 moartea lor, c\u00e2nd rom\u00e2nii au realizat Marea Unire de la 1918. Dar rugul aprins al iubirii acestor ardeleni, pentru neamul rom\u00e2nilor, nu a ars degeaba, iar una din cele mai luminoase \u0219i d\u0103ruit-dedicate figuri de eroi ai Cuv\u00e2ntului ca arm\u0103 politic\u0103, ales pentru tetralogia alc\u0103tuit\u0103 de Anca S\u00eerghie din opera sa, r\u0103m\u00e2ne Nicolae Cristea, o figur\u0103 emblematic\u0103. Cercet\u0103torii de acum se \u00eentreab\u0103 c\u00e2nd oare \u0219i cu ce energii putea redactorul responsabil s\u0103 scoat\u0103, peste noapte, articole de mai multe pagini, \u00een fiecare num\u0103r de ziar, acest neostenit militant al \u00abegalit\u0103\u021bii de \u0219ans\u0103\u00bb, cum am zice azi, pentru drepturile rom\u00e2nilor din Transilvania lor n\u0103p\u0103stuit\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, g\u0103sim aici un puternic sim\u021b al datoriei slujirii unui luminos ideal \u0219i dovada unei nezdruncinate credin\u021be \u00een izb\u00e2nda adev\u0103rului istoric, dincolo de tot dramatismul desf\u0103\u0219ur\u0103rii evenimentelor ce i-au luat pe sus, ca un vifor, pe eroii s\u0103i activi.<\/p>\n Nicolae Cristea a fost \u00een felul s\u0103u un martir al neamului, lovit pe de o parte de asupritorul habsburgic (cu nedrept\u0103\u021bi, \u00eenchisoare, prigoan\u0103 poli\u021bieneasc\u0103 etc.), dar \u0219i p\u0103r\u0103sit, amendat, tr\u0103dat \u0219i \u00eenjosit de \u00een\u0219i\u0219i fra\u021bii s\u0103i de genera\u021bie, de\u0219i cu to\u021bii tr\u0103itori sub aceea\u0219i asuprire politic\u0103 \u0219i inechitate social\u0103, pe de alt\u0103 parte. Situa\u021bia, din nefericire deloc unic\u0103 la capitolul istoriei rom\u00e2nilor \u00een Transilvania (vezi biografia tragic\u0103 a r\u0103scula\u021bilor Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an, a lui Avram Iancu, a \u201eOastei Domnului\u201d, a unora din rezisten\u021bii anticomuni\u0219ti din mun\u021bi etc.), pune \u00een lumin\u0103 \u00eens\u0103\u0219i fa\u021ba schimonosit\u0103 de arivism social, oportunism politic, servilism, la\u0219itate \u2013 pe scurt, necinstea moral\u0103 a unor congeneri ai eroilor patrio\u021bi: \u00abNedumerirea \u00eencercat\u0103 la studierea pe coperta 1 a imaginii simbolice a z\u0103brelelor de temni\u021b\u0103 ne-a \u00eendemnat s\u0103 c\u0103ut\u0103m o explica\u021bie, pe care am g\u0103sit-o \u00een comentariul din Jurnal<\/em>, unde se atrage aten\u021bia asupra riscurilor la care autorul era expus \u00een 1895, imediat dup\u0103 ie\u0219irea din \u00eenchisoare, c\u00e2nd a publicat medita\u021biunea La \u021bint\u0103<\/em>, \u00een condi\u021biile \u00een care el se \u0219tia urm\u0103rit de poli\u021bia austro-ungar\u0103 \u0219i era sanc\u021bionat pentru activitatea sa politic\u0103 de propriii s\u0103i \u0219efi biserice\u0219ti prin t\u0103ierea retribu\u021biei, fapt grav dac\u0103 avem \u00een vedere familia numeroas\u0103 pe care o avea \u00een \u00eentre\u021binere. Cutezan\u021ba de a-\u0219i exprima opinia privind criza de la Sibiu nu a fost apreciat\u0103 de camarazii lui politici, dup\u0103 cum reiese din m\u0103rturisirea sa: \u201eDespre cuv\u00e2ntul meu de la 1 februarie 1896 v\u0103d c\u0103 nici o noti\u021b\u0103 nu se mai ia, cu toate c\u0103 din toate puterile mele am st\u0103ruit s\u0103 nu se confunde cauza na\u021bional\u0103 cu interese m\u0103runte materiale \u0219i de ambi\u021biune r\u0103u \u00een\u021beleas\u0103. Din contr\u0103, dup\u0103 atitudinea mea \u0219i dup\u0103 jertfele mele mai mari ca ale oricui<\/em>, v\u0103d c\u0103 m\u0103 aleg cu imput\u0103ri \u0219i numai cu imput\u0103ri\u201d\u00bb (din Not\u0103 asupra edi\u021biei<\/em>, de Anca S\u00eerghie cu subl. autoarei, la volumul Nicolae Cristea,<\/em> Medita\u021biuni politico-istorice. Spre Marea Unire<\/em>, ed. cit., p. 7). Anca S\u00eerghie face referire, aici, la coperta studiului scris dar nesemnat de Nicolae Cristea: Din trecut, pentru viitor. Repriviri politice recente de # <\/em>\u0219i unde, din motivele mai sus explicate, semnul z\u0103brelelor \u00een cruce dubl\u0103 \u021bine locul numelui autorului prefigur\u00e2nd, parc\u0103 \u2013 \u00een interminabila suferin\u021b\u0103 a poporului rom\u00e2nilor \u2013, drama simbolic\u0103 a crucii triplu-z\u0103brelite, preluat\u0103 ca sigl\u0103 dup\u0103 numai 32 de ani, de tragica Mi\u0219care a lui Corneliu Z. Codreanu, personaj istoric n\u0103scut \u00een exact acela\u0219i an, 1899, \u00een care ap\u0103rea textul Din trecut, pentru viitor. Repriviri politice recente:<\/em> \u201ePrincipalul simbol al mi\u0219c\u0103rii a fost o cruce tripl\u0103 reprezent\u00e2nd o re\u021bea de z\u0103brele de \u00eenchisoare ca simbol al martirului, denumit\u0103 \u015fi crucea arhanghelului Mihail\u201d [sic!].[2]<\/sup><\/a><\/p>\n Acest al patrulea op al restituirilor din opera publicistului patriot ardelean Nicolae Cristea se bazeaz\u0103 pe transcrierea unei selec\u021bii a articolelor sale ap\u0103rute \u00een \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d de la Sibiu, care este, a\u0219a cum am mai precizat cea mai longeviv\u0103 apari\u021bie publicistic\u0103 \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103, de la 3 ianuarie 1853 \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Articolele sunt aranjate cronologic, \u00een capitole pe ani, de la 1866 p\u00e2n\u0103 la 1900 inclusiv. \u00centre aceste capitole, \u00eengrijitoarea de edi\u021bie a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 a\u0219eze spre ilustrare c\u00e2te un fragment de articol din anul respectiv, \u00een facsimil, ap\u0103rut \u00een publica\u021bia cercetat\u0103: \u201eTelegrafulu Romanu\u201d de la \u00abSabiiu\u00bb, a\u0219a cum st\u0103 scris pe frontispiciu, tocmai pentru ca cititorii s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t de diferit\u0103 de a noastr\u0103 era limba rom\u00e2n\u0103 folosit\u0103 de memorandi\u0219ti.<\/p>\n Trebuie de asemenea precizat c\u0103 este vorba, \u00een acest volum, de o selec\u021bie a operei publicistului, \u00eentruc\u00e2t preluarea \u0219i transpunerea \u00een limba curent\u0103 a tuturor articolelor ar fi presupus, pe l\u00e2ng\u0103 munca descifr\u0103rii acelei limbi latinizante, un uria\u0219 material ce ar fi presupus un num\u0103r prea mare de volume de editat \u0219i tip\u0103rit, deocamdat\u0103 imposibil \u00een totalitate.<\/p>\n Cit\u0103m din articolul Resplat\u0103?<\/em>, ap\u0103rut \u00een \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d din data de joi, 6\/18 octombrie 1883, articol de mustrare a mai marilor \u0219i tarilor zilei, de la care i s-a tras publicistului retragerea protec\u021biei urma\u0219ilor Mitropolitului \u0218aguna, destituirea, dizgra\u021bia \u0219i c\u0103derea, \u00een cele din urm\u0103, \u00een ghearele du\u0219manului preaputernic \u2013 bicefala administra\u021bie imperial\u0103 \u0219i os\u00e2nditoare: \u201e\u00cen timpul constitu\u021bionalismului actual suntem deda\u021bi a fi trata\u021bi ca fii vitregi.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ne-am cam deprins cu esplic\u0103ri false, aplicate din partea ungureasc\u0103 oric\u0103rei mi\u0219c\u0103ri legale \u0219i \u00een cele din urm\u0103 \u00een interesul binelui comun al patriei comune. Nu ne puteam \u00eens\u0103 a\u0219tepta la at\u00e2ta \u00eendr\u0103zneal\u0103 din partea unui ministru unguresc, ca s\u0103 pun\u0103 \u00een rostul monarchului un r\u0103spuns, ca cel dat clerului rom\u00e2n ortodocs \u0219i clerului rom\u00e2n gr(eco) catolic (cu nota de subsol: Acest din urm\u0103 \u00eel cunoascem din diarele budapestane; adresa verbal\u0103 a clerului gr. catolic nu o cunoascem deloc). Va se zic\u0103 noi nu iubim adev\u0103rat patria \u0219i nu avem respect de legi. \u0218i-a tras bine seama oare dl ministru, c\u00e2nd ca \u0219i consilier al tronului a consiliat cuvinte at\u00e2t de grele fa\u021b\u0103 cu popora\u021biunea cea mai numeroas\u0103 dup\u0103 maghiari \u00een tot cuprinsul Transilvaniei \u0219i Ungariei? \u0218i-a tras bine seama, c\u00e2nd a consiliat tronului cuvinte at\u00e2t de grele fa\u021b\u0103 cu popora\u021biunea ce mai loial\u0103 \u0219i mai credincioas\u0103, fa\u021b\u0103 cu popora\u021biunea, care nu e credincioas\u0103 numai din gur\u0103 \u0219i numai p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd e \u00eenc\u0103rcat\u0103 de favoruri \u0219i bun\u0103t\u0103\u021bi \u0219i scutit\u0103 de greut\u0103\u021bi, ci \u00een timpurile cele mai critice? Dl ministru, preocupat de \u0219ovinismul s\u0103u maghiar, se vede, n-a reflectat la nimic dec\u00e2t la folosirea ocasiunei de a-\u0219i resbuna asupra rom\u00e2nilor, care nu-l salut\u0103 cu: Ave Tisza, morituri te salutant<\/em>, \u0219i nu se maghiarizeaz\u0103 [\u2026] Dac\u0103 dl ministru era numai ceva mai g\u00e2nditor, el trebuia s\u0103-\u0219i aduc\u0103 aminte de \u00eens\u0103\u0219i fapta deputa\u021biunilor din cestiune \u0219i s\u0103 evite un lapsus at\u00e2t de jignitor \u00een sim\u021biemintele patriotice loiale ale unui popor ca al rom\u00e2nilor [\u2026] Domnii mini\u0219tri ungure\u0219ti, se vede, c\u0103 domni\u021bi de \u0219ovinismul lor nu consider\u0103 nici cele mai importante antecedente, nu pentru alt\u0103, ci numai pentru a \u00eenconjura desvelirea s\u0103r\u0103ciei lor de spirit \u0219i abundan\u021ba lor de prejude\u021be, c\u00e2nd e vorba de rom\u00e2ni. Ca s\u0103 le venim noi \u00eentr-ajutor, s\u0103 le spunem c\u0103 rom\u00e2nii au mai fost \u00eenaintea tronului \u0219i a monarchului [\u2026] Nu cumva se teme [dl ministru] de vreo manifesta\u021biune \u0219i din partea rom\u00e2nilor, care se \u00een\u021belege ar fi foarte r\u0103u venit\u0103 \u00een impregiur\u0103rile critice de ast\u0103zi \u0219i cuget\u0103 s\u0103-i terorizeze \u0219i intimideze anticip\u00e2nd, sau prevenind? Se poate, ba e foarte probabil, c\u0103 aici este buba. Dar dl ministru \u0219i to\u021bi \u0219ovini\u0219tii se \u00een\u0219eal\u0103, dac\u0103 cred c\u0103 vor intimida pe rom\u00e2ni \u0219i-i vor terorisa, ca s\u0103 se lepede de sinele, de credin\u021bele lor tradi\u021bionale. Numai unul Dzeu i-ar putea \u00eempedeca a \u021bine la na\u021bionalitatea lor \u0219i la credin\u021bele eredite de la str\u0103buni, \u00eempletite str\u00e2ns \u00een via\u021ba lor na\u021bional\u0103 [\u2026] Aceasta va s\u0103 zic\u0103 patriotism adev\u0103rat? A-\u0219i da toat\u0103 silin\u021ba de a \u00eenstr\u0103ina inimile cet\u0103\u021benilor nemaghiari de c\u0103tr\u0103 patrie \u0219i patria a o feri de amici? Aceasta este r\u0103splata sume\u021bului fa\u021b\u0103 cu cel modest, r\u0103splat\u0103, care se va r\u0103sbuna ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een favorul celiui ne\u00eendrept\u0103\u021bit. O, dar maghiarii \u00ee\u0219i \u00eenchipuesc c\u0103 sunt atlan\u021bi, cari sunt \u00een stare a purta globul p\u0103m\u00e2ntului \u00een spatele lor. S\u0103 nu cumva s\u0103 fac\u0103 dl Tisza \u0219i cealal\u021bi \u0219ovini\u0219ti esperien\u021ba proverbului german: Sume\u021bia se arat\u0103 \u00eenaine de c\u0103dere\u201d. Tonul ales de Nicolae Cristea aminte\u0219te pe alocuri de articolele vituperante ale publicistului premerg\u0103tor lui \u0219i deopotriv\u0103 incomod, martirul na\u021bional Eminescu de la \u201eTimpul\u201d. Publicistica<\/em> lui Nicolae Cristea apare astfel ca o lupt\u0103 a lui David cel firav \u0219i slab, cu Goliath cel enorm \u0219i puternic.<\/p>\n Merit\u0103 apreciat, fire\u0219te, efortul de c\u00e2teva decenii al cercet\u0103torilor care au lucrat din greu la aducerea la normele actuale, acceptate \u0219i impuse de Academia Rom\u00e2n\u0103, a textelor redactate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de mult dep\u0103\u0219it\u0103 a momentului, cu gramatica, lexicul \u0219i grafia ce pun adesea probleme cercet\u0103torilor operei publicistului memorandist Nicolae Cristea, \u00eentre care se cuvin precizate cu recuno\u0219tin\u021b\u0103 numele Anca S\u00eerghie, Marin Diaconu \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd Victor Tocariu, vrednicul editor \u0219i director al S.C. DIGITAL ARTS & SERVICES S.R.L., a c\u0103rei divizie de specialitate o reprezint\u0103 Editura D*A*S din Sibiu. \u00abSe cuvine men\u021bionat efortul deosebit al profesorului-scriitor Anca S\u00eerghie \u00een tot ce presupune aducerea la zi, \u00een termeni de profesionalism, a limbii de redactare a celor dou\u0103 lucr\u0103ri scrise \u00een limba vetust\u0103 a unui veac demult apus: c\u0103utarea cu cerbicie a termenilor actuali \u00een dic\u021bionare de arhaisme, de sinonime, \u00een dic\u021bionarele epocii, consultarea unor colegi speciali\u0219ti \u00een domeniu, cercetarea \u00een multe biblioteci a publica\u021biilor vremii \u00een limbile maghiar\u0103 \u0219i german\u0103 etc. etc., \u00een efortul de a oferi cititorului contemporan c\u0103r\u021bi pl\u0103cute la lectur\u0103, chiar captivante\u00bb, men\u021bionam \u00een prezentarea f\u0103cut\u0103 la Salonul anual de carte de la Deva-2019, celui de-al treilea op al tetralogiei, cu sublinierea c\u0103 \u00abambii distin\u0219i profesori Anca S\u00eerghie \u0219i Marin Diaconu sunt totodat\u0103 cercet\u0103tori ale celor mai ascunse (vreme de zeci de ani de domina\u021bie sovietic\u0103 \u0219i urm\u0103torii) documente din arhive, biblioteci ori colec\u021bii particulare de literatur\u0103-istorie-politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u00bb. Trebuie aplaudat\u0103 desigur \u0219i \u00abdesecretizarea\u201d fondurilor \u0219i arhivelor din biblioteci, arhive na\u021bionale etc., dup\u0103 anul 1990. Din cronica la acela\u0219i volum, consider\u0103m binevenite \u00een aceast\u0103 prefa\u021b\u0103 fragmentul: \u00abMemorandumul Transilvaniei<\/em> a fost peti\u021bia pe care o delega\u021bie de 237 reprezentan\u021bi de frunte ai rom\u00e2nilor transilv\u0103neni au prezentat-o la 28 mai 1892 \u00eemp\u0103ratului Austro-Ungariei Franz Josef, care nici nu a citit Memorandumul<\/em>, dar l-a trimis Parlamentului din Budapesta care, tot necitindu-l l-a returnat conduc\u0103torului delega\u021biei. Pentru c\u0103 rom\u00e2nii peti\u021bionari apucaser\u0103 s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 \u0219i s\u0103 distribuie documentul, ei au fost da\u021bi \u00een judecat\u0103 \u00een luna mai 1894, pentru acuza\u021bia de instigare prin pres\u0103. Inculpa\u021bii au fost \u00een majoritate condamna\u021bi cu \u00eenchisoare de la dou\u0103 luni la cinci ani, cu eliberare dup\u0103 un an de executare, prin amnistie regal\u0103. Un bluf r\u0103scolitor pentru rom\u00e2nii r\u0103ma\u0219i \u00een continuare \u00een robia iob\u0103giei, lipsi\u021bi de drepturi sociale egale cu etniile privilegiate ale Transilvaniei. \u00centre semnatarii Memorandumului<\/em>, ale\u0219i dintre cei mai de seam\u0103 b\u0103rba\u021bi ai momentului rom\u00e2nesc transilvan, \u00eempreun\u0103 cu Septimiu Albini, Patriciu Barbu, dr. Daniel Barcianu, Dimitrie Com\u0219a, Iuliu Coroianu, Gherasim Domide, dr. Vasile Lucaciu, Teodor Mihali, Rubin Pati\u021ba, Gheorghe Pop de B\u0103se\u0219ti, dr. Ioan Ra\u021biu, dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, s-a aflat \u0219i Nicolae Cristea originar din Ocna Sibiului \u0219i apropiat al ilustrului Mitropolit Andreiu Baron de \u0218aguna\u00bb, precum \u0219i pasajul l\u0103muritor: \u00abDac\u0103 la 1606 \u0218tefan Bocskay este recunoscut de \u00eemp\u0103ratul Austriei ca prin\u021b al Transilvaniei, principatul de Transilvania devine sub Gabriel Bethlen \u0219i apoi Gheorghe I R\u00e1k\u00f3czi centrul culturii ungare \u0219i umanismului, bastionul principal al Protestantismului \u00een Europa de Est, singura \u021bar\u0103 \u00een care romano-catolicii, calvini\u0219tii, luteranii \u0219i unitarienii se bucurau de libertate religioas\u0103 total\u0103, ca \u201erecepte\u201d sau religii oficiale ale principatului, \u00een vreme ce, cu toate c\u0103 aveau dreptul s\u0103-\u0219i practice cultul \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 biserici sau sinagogi, cre\u0219tinii ortodoc\u0219i rom\u00e2ni, armenii, respectiv credincio\u0219ii mozaici aveau statutul de \u201etolera\u021bi\u201d (cele mai vechi biserici ortodoxe transilv\u0103nene, cele de la Densu\u0219, R\u00e2u de Mori sau cele de piatr\u0103 din \u021aara Ha\u021begului dateaz\u0103 din sec. al XV-lea, iar primele sinagogi de aici dateaz\u0103 probabil din veacul al XVII-lea, cel mai vechi Templu mozaic de zid, Mareh Yezekiel, fiind ridicat la 1822 \u00een Alba Iulia). Dup\u0103 ce controlul austriac s-a instalat asupra Ungariei \u0219i Transilvaniei la 1711, independen\u021ba tradi\u021bional\u0103 a Transilvaniei s-a deteriorat sub presiunea birocratic\u0103 a autorit\u0103\u021bilor habsburgice. La 1791, rom\u00e2nii ardeleni au \u00eenregistrat respingerea de c\u0103tre Dieta Transilvaniei, la peti\u021bia adresat\u0103 de ei pentru a fi recunoscu\u021bi drept cea de-a patra \u201ena\u021biune\u201d (pe l\u00e2ng\u0103 cele deja privilegiate ale maghiarilor, secuilor \u0219i sa\u0219ilor), de c\u0103tre \u201ebunul \u00eemp\u0103rat\u201d \u2013 Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam (\u00eentre 1764 \u0219i 1790, Rege al Romanilor; \u00eentre 1765, dup\u0103 moartea tat\u0103lui \u0219i 1790, \u00eemp\u0103rat al Sf\u00e2ntului Imperiu Roman \u0219i rege al Ungariei, Boemiei etc.; primul fiu al \u00cemp\u0103ratului Francisc I c\u0103ruia \u00eei succede la domnie \u0219i al Mariei Tereza cu care a fost co-domnitor\/co-regent asupra dominioanelor ei austriece ereditare, p\u00e2n\u0103 la moartea ei \u00een 1780) \u2013 cunoscut ca Iosif al II-lea, iar ace\u0219ti \u00eenainta\u0219i ardeleni r\u0103m\u00e2n \u00een vechea lor stare de \u201etolera\u021bi\u201d, la fel cu grecii, armenii \u0219i evreii din Transilvania\u00bb (vezi \u201eObservatorul\u201d, Toronto, edi\u021bia online din 23.10.2019; \u201eMiori\u021ba USA\u201d Newspapers, Sacramento, CA, an. XIII, 2019, Nr. 153, noiembrie, p. 8; sau \u201eVatra Veche\u201d, lunar de cultur\u0103, Serie veche nou\u0103, T\u00e2rgu-Mure\u0219, an. XI, 2019, Nr. 10 (130), octombrie, pp. 49-50).<\/p>\n Cu c\u00e2t citim mai mult despre el \u0219i din scrierile lui Nicolae Cristea \u2013 pedagogul na\u021biei sale \u2013, cu at\u00e2t prindem mai mult a iubi aceast\u0103 figur\u0103 demn\u0103, onest\u0103 \u0219i lupt\u0103toare de rom\u00e2n doritor de dreptate pentru fra\u021bii\/concet\u0103\u021benii s\u0103i obidi\u021bi, batjocori\u021bi de interesul imperialilor Austro-Ungari \u00een Transilvania. Cu at\u00e2t apare mai impun\u0103toare statura moral\u0103 a acestui om curajos \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u rostit sau scris, b\u0103rbat tare \u00een credin\u021ba sa nestr\u0103mutat\u0103 \u00een unitatea \u0219i libertatea na\u021bional\u0103 a ardelenilor nedrept\u0103\u021bi\u021bi de oficialii maghiari. Nu e de mirare c\u0103 nume cum este al s\u0103u, al lui Gheorghe Laz\u0103r, Vasile Stoica \u0219i al at\u00e2tor altor patrio\u021bi rom\u00e2ni autentici nu sunt pomenite, mai deloc cunoscute, ba sunt chiar ocolite cu program, \u00een manualele \u0219colare la toate nivelurile \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Adev\u0103rul doare, evident, de vreme ce, paremiologic, umbl\u0103 cu capul spart.<\/p>\n Note<\/span>:<\/p>\n [1]<\/a> Dic\u021bionarul teologilor rom\u00e2ni<\/em>, accesibil la adresa: https:\/\/www.crestinortodox.ro\/dictionarul-teologilor-romani\/nicolae-cristea-84551.html<\/a><\/p>\n [2]<\/a> Citat din articolul semnat de Lavinia Irimia \u00een revista \u201eHistoria\u201d (vezi: https:\/\/www.historia.ro\/sectiune\/general\/articol\/10-lucruri-de-stiut-despre-miscarea-legionara<\/a>), articol preluat apoi, la 24 iulie 2013, de ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d, niciuna din publica\u021bii nefiind nici pe departe de propagand\u0103 prolegionar\u0103 (https:\/\/adevarul.ro\/cultura\/istorie\/top-10-lucruri-stiute-despre-miscarea-legionara-1_51ef83f1c7b855ff566aadcd\/index.html<\/a>).<\/p>\n ~**~<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Autor: Nicolae Cristea<\/strong><\/p>\n Prefa\u021bator: Mihai Posada<\/p>\n \u00cengrijitor: Anca S\u00eerghie<\/p>\n Consultant \u0219tiin\u021bific: Marin Diaconu<\/p>\n Postfa\u021bator: Anca S\u00eerghie<\/p>\n Editura D*A*S, Sibiu, 2019, 194 pagini.<\/p>\n ISBN 978-606-94920-0-0<\/p>\n","protected":false},"featured_media":472,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"product_brand":[],"product_cat":[61,55,21],"product_tag":[],"class_list":["post-464","product","type-product","status-publish","has-post-thumbnail","product_cat-articole-diverse","product_cat-editura-das","product_cat-libraria-online","product_shipping_class-livrare-imediata","first","instock","taxable","shipping-taxable","purchasable","product-type-simple"],"jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/product\/464","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=464"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/product\/464\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/media\/472"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/product_brand?post=464"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=464"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/dasstore.ro\/v1\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}O tetralogie-reconstituire pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103 din opera memorandistului Nicolae Cristea<\/h2>\n
\n